Pentru sursa de alimentare în laboratorul meu am ales varianta de sursă dublă. Două surse sunt mai bune decât una.
M-am gândit să o fac singur, că aveam marea majoritate a pieselor plus ceva cunoștințe și plăcerea de a construi.
Ca să ne înțelegem, dacă e să dai banii pe piese și materiale, nu se merită să o faci singur. Cea cumpărată arată mult mai bine, e mai bine construită (doar e producție de serie, nu veșnic prototip) și până la urmă tot acolo ajungi la preț.
Eu am cumpărat doar transformatorul (o bijuterie) de la Adelaida și instrumentele de măsură de panou, de la chinezi. Și potențiometrele de volți, că sunt multi-tură. Cele normale nu erau destul de sensibile.
Am adoptat o schemă foarte simplă, bazată pe un singur integrat, L200, care permite reglaj în curent și tensiune, fără componente suplimentare, cu protecție la orice. Super șmecher.
Cam asta e schema compusă de mine, dar din păcate nu e finală, că am mai făcut niște improvizații pe care nu le-am notat.
Merge cam așa:
-Am un transformator cu 2 înfășurări de secundar de 30V/5A fiecare. Deci fiecare va alimenta câte un montaj independent. L200 conduce o pereche de tranzistori 2N3055 pentru curentul ăla mare de ieșire.
-M-am complicat puțin cu un circuit temporizat cu 555 pentru încărcarea în trepte a condensatorilor de filtraj și cuplarea tensiunii de ieșire. Iar altă complicare e butonul care pune sursele în paralel (în eventualitatea puțin probabilă în care ai nevoie de max 10A). Paralelul pune potențiometrele de la master și pe sursa slave, pentru o comandă unică.
-O surpriză negativă am avut-o din partea aparatelor de măsură de panou, tensiune și curent. Inițial am bobinat cu mâna mea o nouă înfășurare pe toroidal, de 12V, pentru alimentarea accesoriilor (aparate de măsură, relee, ventilatoare). Ei bine, masa aparatelor de măsură e dată (intern) la masa curentului de măsurat, aparatele puneau împreună masele celor 2 surse și deci nu mai erau independente. Am pus mâna și am bobinat iar o înfășurare secundară de 12V pentru celălalt aparat de măsură. Acum totul a mers bine. Se vede unde sunt infășurarile suplimentare. Sunt izolate cu bandă.
-Circuitele de curent mic le-am făcut pe cablaj de test. Tranzistorii de putere i-am pus pe un radiator supra-dimensionat, că asta am avut pe stoc 😉
-Pe partea de intrare 220V am pus un filtru de rețea foarte tare, decupat de mine cu traforajul!! dintr-o sursă meseriașă de calculator.
Realizarea practică:
-cutia vine de la un aparat rusesc 
vechi. Am făcut o schiță pe calculator și am pus-o pe panoul frontal
Se văd pe spate deja găurile mari date pentru ventilatoare.
-Găurile pătrate sun cel mai greu de dat. Am luat la pilă mult tare…
Butonul de pornit/oprit e de la un IBM 286.
-Totul atârnă în multe fire. Poate dacă făceam și eu o proiectare pe calculator mai amănunțită opimizam mai bine, dar deh, așa e când tot ce faci rămâne la stadiul de prototip.
-Radiatorul imens…
și cum arată înăuntru
-După testul inițial, am luat potențiometre multi-tură, că cele normale erau prea nervoase la tensiuni mici. Dar a trebuit să subțiez axul, că nu intra niciun buton.
Varianta finală…
Lateralele sunt dintr-o tablă perforată de aluminiu (nu mai știu de unde o am), că tabla rusească de 1mm avea un kil.
Și spatele…
Până la urmă sursa merge între 3,5 și 30V. Păcat. Era bine dacă se ducea la 1,5V. Curentul maxim depășește 5A, dar pentru extra protecție am pus pe secundar siguranțe de 6A.
Pentru testul de anduranță am folosit sarcina mea rezistivă home-made de analizat amplificatoare audio.
Chestia e că sursa asta e foarte energofagă. Tot ce nu consum până la 30V trebuie disipat sub formă de căldură. Deci dacă am o sarcină de 8Ω la 12V, înseamnă un curent de 1,5A și o putere consumată de 18W. Acceptabil. Da, dar restul până la 30V (cât scoate maxim traful) trebuie disipat. Adică 18Vx1,5A=27W energie calorică. Problema devine foarte critică la tensiuni mici și curenți mari, plus că sunt două surse, deci se poate ajunge și la 100W disipați!!!
Pe mine nu mă afectează din punct de vedere economic, ci îmi dă emoții din cauza mirosului de ars 😯
Deci, conform consumatorului și valorilor afișate, radiatorul stă la comod la 44°C,
ceea ce nu pot să spun despre sarcină, la 66°C 😳
Sigur, pentru varianta economică și rece se poate folosi un traf cu multe prize pe secundar, cu un circuit cu comparatoare și relee pentru alegerea prizei cu tensiunea cea mai favorabilă. Dar asta complica mult prea tare sursa mea intenționat simplă. Și complica și prețul total.
Acum la cât mai multe circuite de alimentat și de testat !