{"id":766,"date":"2016-09-25T13:18:57","date_gmt":"2016-09-25T10:18:57","guid":{"rendered":"http:\/\/racov.ro\/?p=766"},"modified":"2016-09-27T11:44:37","modified_gmt":"2016-09-27T08:44:37","slug":"un-tranzit-bun","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/racov.ro\/index.php\/2016\/09\/25\/un-tranzit-bun\/","title":{"rendered":"Un tranzit bun"},"content":{"rendered":"

Caca<\/strong>\u2026hehe.
\nDeci e clar. To\u021bi facem caca.
\nDintr-un motiv ciudat, tranzitul intestinal devine un subiect taboo pe la mijlocul vie\u021bii, ca s\u0103 revin\u0103 pe afi\u0219 pe la b\u0103tr\u00e2ne\u021be. Vorbim despre asta \u00een eufemisme: \u0219edin\u021ba de diminea\u021b\u0103<\/em>, dau un telefon<\/em>\u2026 \u0218i asta fiindc\u0103 suntem jena\u021bi de ceva care toat\u0103 lumea face zilnic.
\nInevitabil, cu \u00een\u021belepciune, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 respect\u0103m procesul acesta \u0219i \u00een\u021belegem importan\u021ba elimin\u0103rii de\u0219eurilor. Doar este o activitate zilnic\u0103 evident\u0103, important\u0103 \u0219i necesar\u0103.
\n\u00cen via\u021b\u0103 facem alegeri. Alegem s\u0103 ne perfec\u021bion\u0103m. Citim ca s\u0103 inv\u0103\u021b\u0103m, mergem la sal\u0103 ca s\u0103 fim \u00een form\u0103 fizic\u0103, sau m\u00e2nc\u0103m s\u0103n\u0103tos ca s\u0103 sl\u0103bim. Dar acord\u0103m pu\u021bin\u0103 aten\u021bie sau efort pentru caca \u0219i cum s\u0103 \u00eel facem mai s\u0103n\u0103tos. Trebuie s\u0103 fii atent ce bagi, ca s\u0103 ob\u021bii rezultatul dorit la ie\u0219ire.<\/p>\n

Cum se produce caca, de la mas\u0103 la toalet\u0103.
\n<\/strong>Tranzitul intestinal este o c\u0103l\u0103torie, nu o destina\u021bie, deci hai s\u0103 vedem cum merge drumul, de la farfuria cu m\u00e2ncare la tronul de por\u021belan.
\n\"digestive-system\"<\/a>Gura<\/strong>. Totul \u00eencepe cu mastica\u021bia, c\u00e2nd din\u021bii ron\u021b\u0103ie \u0219i macin\u0103 mecanic m\u00e2ncarea. Mastica\u021bia f\u0103r\u00e2mi\u021beaz\u0103 alimentele \u0219i le m\u0103re\u0219te suprafa\u021ba de contact, pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi ac\u021biunea proceselor digestive de-a lungul tractului\u00a0digestiv. Pe parcurs se adaug\u0103 enzime, care ajut\u0103 procesul de descompunere.
\nDe fapt digestia \u00eencepe \u00een gur\u0103. Enzimele din saliva prezent\u0103 \u00een gur\u0103, cum ar fi amilaza, \u00eencep s\u0103 descompun\u0103 carbohidra\u021bii \u00een zaharuri simple. Alimentele mestecate \u0219i \u00eenghi\u021bite \u2013 bolul alimentar \u2013 trec din gur\u0103 \u00een stomac prin esofag.
\nStomac<\/strong>. C\u00e2nd bolul alimentar intr\u0103 \u00een cavitatea gastric\u0103 (adic\u0103 stomac), acizii gastrici \u0219i enzimele se reped s\u0103-l descompun\u0103 \u00een p\u0103r\u021bi u\u0219or de folosit \u0219i de absorbit. Mi\u0219c\u0103rile stomacului amestec\u0103 \u0219i \u00eempr\u0103\u0219tie cocteilul violent de acizi gastrici \u0219i enzime peste alimentele ingerate. Stomacul incepe absorb\u021bia moleculelor simple, ca aminoacizi, ap\u0103, etanol (b\u0103utur\u0103) \u0219i cafein\u0103. Mediul acid \u0219i structura acestor molecule permite ca acestea s\u0103 treac\u0103 rapid \u00een fluxul sanguin.
\nIntestinul sub\u021bire<\/strong>. Hrana par\u021bial digerat\u0103, numit\u0103 acum chim, iese din stomac \u0219i \u00ee\u0219i \u00eencepe aventura prin intestinul sub\u021bire. Aceast\u0103 parte a c\u0103l\u0103toriei este de fapt cea mai lung\u0103. (intestinul sub\u021bire, chiar dac\u0103 e cel mai lung \u2013 4 la 6 metri \u2013 se nume\u0219te a\u0219a din cauza diametrului)
\nExcursia de la stomac la ie\u0219ire \u00eencepe cu ad\u0103ugarea de enzime digestive la \u00eenceput, iar extrac\u021ba de nutrien\u021bi scade din ce \u00een ce mai tare, pe m\u0103sur\u0103 de materialul avanseaz\u0103. Produsele ficatului \u0219i pancreasului se adaug\u0103 mediului digestiv c\u00e2nd chimul trece din stomac \u00een duoden (prima sec\u021biune din cele trei ale intestinului sub\u021bire). Compozi\u021bia materialului \u00eencepe s\u0103 semene tot mai mult cu a scaunului final \u0219i tot mai pu\u021bin cu ce ai m\u00e2ncat. Avansarea e produs\u0103 de o func\u021bie numit\u0103 peristaltis, o conctrac\u021bie \u00een valuri a ma\u021belor. Ca \u0219i cum un \u0219arpe ar \u00eenghi\u021bi un \u0219obolan \u00eentreg.
\nCea mai mare parte a nutrien\u021bilor e absorbit\u0103 \u00een intestinul sub\u021bire. C\u0103ptu\u0219eala sa e preg\u0103tit\u0103 s\u0103 transfere moleculele si ionii din maruntaie \u00een circuitul sanguin. Odat\u0103 ajunse \u00een s\u00e2nge, acestea sunt transportate c\u0103tre ogane pentru folosire imediat\u0103 sau sunt puse la p\u0103strare. Creierul \u0219i mu\u0219chii ador\u0103 glucoza (zah\u0103rul) \u0219i dac\u0103 nu e folosit\u0103 toat\u0103 odat\u0103, ce r\u0103m\u00e2ne este stocat sub form\u0103 de glicogen (zah\u0103r gata de folosit in ficat \u0219i mu\u0219chi) \u0219i gr\u0103sime (rezerv\u0103 pe termen lung) pentru vremuri de criz\u0103 (foamete, apocalips\u0103, lips\u0103 nevast\u0103 de acas\u0103). Dar odat\u0103 ce glucoza a fost transformat\u0103 \u00een rezerve de gr\u0103sime, nu mai poate fi re-transformat\u0103 la loc si e mai greu de folosit.
\nColon<\/strong>. Intestinul gros, zis colon, marcheaz\u0103 ultima parte a c\u0103l\u0103toriei \u0219i scopul lui e s\u0103 absoarb\u0103 c\u00e2t mai mult\u0103 ap\u0103 \u0219i sare. Aproape 1-2 litri de ap\u0103 pe zi sunt re-absorbi\u021bi \u00een colon. Aici este re\u0219edin\u021ba a sute de specii de bacterii, care fermenteaz\u0103 materialul nedigerat \u00een zaharuri folositoare, acizi gra\u0219i \u0219i vitamine. Cu c\u00e2t materialul st\u0103 mai mult aici, cu at\u00e2t se usuc\u0103 mai tare, devenind scaunul tare \u0219i uscat pe care \u00eel cunoa\u0219tem. Dar eficien\u021ba deshidrat\u0103rii este o sabie cu dou\u0103 t\u0103i\u0219uri. Este util\u0103 pentru a ajuta hidratarea corpului, dar ingreuneaz\u0103 trecerea r\u0103h\u0103\u021belului uscat. Dac\u0103 o ia razna, se ajunge la starea cunoscut\u0103 sub numele de constipa\u021bie.
\nInvers, c\u00e2nd capacitatea de absorb\u021bie a colonului sau a ma\u021bului sub\u021bire e afectat\u0103, rezultatul este diareea. Aceasta apare c\u00e2nd de\u0219eurile nu cedeaz\u0103 apa (intoleran\u021b\u0103 la lactoz\u0103 sau laxative) sau c\u00e2nd func\u021bionalitatea \u00eenveli\u0219ului interior al intestinelor este afectat\u0103 (alimente stricate sau infec\u021bii).
\nRectul \u0219i Anusul<\/strong>. Acestea sunt paznicul colonului, ultima redut\u0103 inaintea defeca\u021biei (evacuare a materiilor fecale din intestine). Pe m\u0103sur\u0103 ce rectul de umple, nervii locali sesizeaz\u0103 presiunea \u0219i declan\u0219eaz\u0103 nevoia de a defeca. Dac\u0103 nu este golit acum, con\u021binutul s\u0103u se re\u00eentoarce \u00een colon \u0219i este iar\u0103\u0219i supus procesului de deshidratare, ceea ce ne duce mai aproape de amenin\u021barea constipa\u021biei.
\nRectul are form\u0103 de S, cu un sfincter la intrare \u0219i unul la ie\u0219ire, care protejeaz\u0103 impotriva trecerii nedorite de material. Doar c\u00e2nd se sincronizeaz\u0103 relaxarea sfincterelor \u0219i \u00eendreptarea rectului, poate \u0219i scaunul s\u0103 ias\u0103. Acest mecanism de siguran\u021b\u0103 poate fi anulat de pierdere excesiv\u0103 de lichid. Sau, \u00een universul South Park, atunci c\u00e2nd mori.
\nFecalele sunt produsul final al proceselor gastrointestinale explicate mai sus. Acest caca e alc\u0103tuit \u00een principal din chestii m\u00e2ncate \u0219i b\u0103ute, care nu pot fi folosite de c\u0103tre corp \u2013 ap\u0103 \u0219i r\u0103m\u0103\u0219i\u021be de mucus, proteine, gr\u0103simi \u0219i material nedigerabil.
\nEi \u0219i \u00een final \u00een toalet\u0103, groap\u0103 \u00een p\u0103m\u00e2nt, dar preferabil de ajuns \u00een canalizare.
\n\"heroes\"<\/a><\/p>\n

Tranzitul intestinal ideal zilnic.
\n<\/strong>Dac\u0103 totul merge bine \u00een c\u0103l\u0103toria hranei de la intrare la ie\u0219ire, ai un tranzit intestinal bun. Un tranzit de calitate nu depinde doar de consisten\u021ba fecalelor ci \u0219i de regularitate \u0219i u\u0219urin\u021b\u0103.
\nFecalele umane difer\u0103 \u00een consisten\u021b\u0103, \u00eentr-un spectru larg, de la tare, uscat, ca ni\u0219te pelete, la past\u0103 semi-solid\u0103, p\u00e2n\u0103 la aproape total lichid. Idealul e la mijloc. La fel pentru culoare: prea deschis sau negru\/maro \u00eenchis sunt de obicei semnele unei afec\u021biuni.
\nTranzitul intestinal apare de obicei o dat\u0103 pe zi, de\u0219i difer\u0103 de la persoan\u0103 la persoan\u0103 \u0219i ar trebui s\u0103 decurg\u0103 u\u0219or, cu eliminare complet\u0103 \u0219i la momente prielnice.<\/p>\n

Bagi calitate, sco\u021bi calitate.
\n<\/strong>Acum c\u0103 ai \u00een\u021beles cum merge treaba \u0219i cum ar trebui s\u0103 arate ie\u0219irea, po\u021bi s\u0103 influen\u021bezi inten\u021bionat procesul \u00een direc\u021bia pozitiv\u0103, acord\u00e2nd aten\u021bie la ceea ce oferi la intrare.
\nApa<\/strong>. Exact ca noi, scaunul e 75% ap\u0103. C\u00e2nd aportul de ap\u0103 se mic\u0219oreaz\u0103, la fel se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i cu eliminarea. Consumul zilnic al unei cantit\u0103\u021bi adecvate de ap\u0103 aduce numeroase beneficii, iar tranzitul intestinal este unul dintre ele. Unele studii recomand\u0103 un consum zilnic de ap\u0103 de 3,5L pentru b\u0103rba\u021bi. Trebuie \u00een\u021beles c\u0103 o bun\u0103 parte a aportului zilnic de ap\u0103 nu este b\u0103ut, ci extras din alimente. O diet\u0103 bogat\u0103 in fructe \u0219i legume aduce \u00een mod natural mult\u0103 ap\u0103.
\nTreaba e simpl\u0103. Bea c\u00e2nd \u021bi-e sete, la toate mesele sau dup\u0103 o eliminare semnificativ\u0103 de ap\u0103, cum ar fi un antrenament intens. Evit\u0103 excesul de alcool, cafein\u0103<\/span>, zah\u0103r, fiindc\u0103 duce la pierderea apei din organism prin diverse mecanisme.
\nExerci\u021biu fizic<\/strong>. Activitatea fizic\u0103 influen\u021beaz\u0103 puternic metabolismul. Metabolismul este suma tuturor proceselor chimice din organism, cu scopul de a crea si folosi energie. Ideal, acesta lucreaz\u0103 eficient dac\u0103 nu sunt excese nici la intrarea nici la ie\u0219irea din ecua\u021bie. De aceea exerci\u021biile zilnice permit corpului s\u0103 regleze mai bine foamea, rezervele de energie, resursele, ceea ce are un impact puternic asupra producerii \u0219i elimin\u0103rii de\u0219eurilor.
\nMecanismul prin care mi\u0219carea afecteaz\u0103 digestia nu este in\u021beles pe deplin. Exist\u0103 multe teorii, dar probabil c\u0103 e o combina\u021bie de factori. \u00cembun\u0103t\u0103\u021birea controlului neuro-endocrin (informa\u021bii nervoase \u0219i hormonale) \u0219i agita\u021bia mecanic\u0103 par a fi cei mai importan\u021bi. Exerci\u021biile zilnice le influen\u021beaz\u0103 pe am\u00e2ndou\u0103, permi\u021b\u00e2ndu-le s\u0103 func\u021bioneze la maxim. \u00cen principiu alearg\u0103 \u0219i sari ca s\u0103 mi\u0219ti bolul alimentar si relaxeaz\u0103-te ca s\u0103 \u0219tie corpul c\u0103 acum e \u00een regul\u0103 sa-i dea drumul.
\nFibre<\/strong>. Cred c\u0103 se consum\u0103 jum\u0103tate din cantitatea recomandat\u0103 de fibre. Dieta de fibre se poate \u00eemp\u0103r\u021bi \u00een dou\u0103 grupe: solubile \u0219i insolubile. Am\u00e2ndou\u0103 sunt importante. Cele solubile se combin\u0103 cu apa \u0219i formeaz\u0103 un gel care incetine\u0219te absorb\u021bia \u0219i digestia (\u00eentr-un sens bun), iar cele insolubile favorizeaz\u0103 trecerea prin stomac \u0219i intestinul sub\u021bire.
\nBenefiicle fibrelor sunt multe \u0219i importante. Dac\u0103 ai c\u0103utat sfintele moa\u0219te pentru a-\u021bi imbun\u0103t\u0103\u021bi dieta, nu mai c\u0103uta. E vorba de fibre. Se g\u0103sesc doar \u00een alimentele naturale, cu valoare nutri\u021bional\u0103. Dau hranei volum pentru a m\u0103ri sa\u021bietatea (senza\u021bia de s\u0103tul) dar scad consumul de calorii. Fibrele men\u021bin carbohidra\u021bii de-a lungul tranzitului prin stomac \u0219i intestine, limit\u00e2nd absorb\u021bia glucozei, astfel evit\u00e2nd salturile concentra\u021biei de zah\u0103r \u00een s\u00e2nge. De fapt masa de fibre ascunde zaharurile de pere\u021bii absorban\u021bi ai ma\u021belor.
\nFibrele limiteaz\u0103 absorb\u021bia \u0219i re-absorb\u021bia lipidelor cu densitate mic\u0103, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bind porfilul lipidic al individului (colesterol). Fibrele m\u0103resc volumul scaunului \u0219i gr\u0103besc tranzitul intestinal, ajut\u00e2nd la reglarea \u0219i u\u0219urin\u021ba defec\u0103rii. Un scaun mai voluminos u\u0219ureaz\u0103 \u0219i mi\u0219carea peristaltic\u0103, care are ce s\u0103 apuce \u0219i s\u0103 imping\u0103 mai departe. Cum am mai zis, scaunul e compus din 75% ap\u0103 \u0219i fibrele p\u0103streaz\u0103 aceast\u0103 ap\u0103. Un scaun voluminos \u0219i fibros este astfel moale \u0219i ductil \u0219i trece mai u\u0219or prin ma\u021bele r\u0103sucite, spre deosebire de unul tare \u0219i uscat.
\nFibrele pot proveni din plante sau din suplimente. Am\u00e2ndou\u0103 sursele sunt bune, dar plantele au \u0219i avantaje nutri\u021bionale. Legume verzi, cereale integrale, fasole, nuci, au cea mai mare concentra\u021bie de fibre.
\nBacterii<\/strong>. Pare cel mai logic s\u0103 consum\u0103m alimente care con\u021bin \u00een mod natural bacterii, pentru a beneficia de avantajul probioticelor. Inger\u00e2nd aceste alimente, introducem bacterii specializate exact \u00een descompunerea lor. De exemplu iaurtul con\u021bine bacterii, fiindc\u0103 f\u0103r\u0103 bacterii ar fi doar lapte. Lactobacillus (bacteria care se g\u0103se\u0219te \u00een iaurt) \u0219i altele transform\u0103 zah\u0103rul din lapte (lactoza) \u00een acid lactic, cre\u00e2nd gustul \u0219i textura specific\u0103. Varza acr\u0103, mur\u0103turile, toate m\u00e2nc\u0103rurile fermentate exist\u0103 fiindc\u0103 bacteriile au \u00eenceput deja procesul digestiv pentru noi. Ca \u0219i cum ai \u00eemp\u0103r\u021bi masa cu miliarde de prieteni microscopici.
\n\"meal\"<\/a><\/p>\n

Deci asta e! c\u00e2nd natura o cere, ac\u021bioneaz\u0103. Bea o gr\u0103mad\u0103 din banala ap\u0103 plat\u0103, bucur\u0103-te de \u0219edin\u021ba de diminea\u021b\u0103<\/em>, \u0219i vezi c\u0103 via\u021ba e bun\u0103 c\u00e2nd ai un tranzit bun.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Caca\u2026hehe. Deci e clar. To\u021bi facem caca. Dintr-un motiv ciudat, tranzitul intestinal devine un subiect taboo pe la mijlocul vie\u021bii,<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":771,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_feature_clip_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2},"jetpack_post_was_ever_published":false},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-766","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-8"],"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/i0.wp.com\/racov.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/09\/toilet.jpg?fit=768%2C512&ssl=1","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack_shortlink":"https:\/\/wp.me\/p75FkB-cm","jetpack_likes_enabled":true,"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/racov.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/766","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/racov.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/racov.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/racov.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/racov.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=766"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/racov.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/766\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":778,"href":"https:\/\/racov.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/766\/revisions\/778"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/racov.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media\/771"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/racov.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=766"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/racov.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=766"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/racov.ro\/index.php\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=766"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}