Un tranzit bun

CacaÔÇŽhehe.
Deci e clar. To╚Ťi facem caca.
Dintr-un motiv ciudat, tranzitul intestinal devine un subiect taboo pe la mijlocul vie╚Ťii, ca s─â revin─â pe afi╚Ö pe la b─âtr├óne╚Ťe. Vorbim despre asta ├«n eufemisme: ╚Öedin╚Ťa de diminea╚Ť─â, dau un telefonÔÇŽ ╚śi asta fiindc─â suntem jena╚Ťi de ceva care toat─â lumea face zilnic.
Inevitabil, cu ├«n╚Ťelepciune, ├«nv─â╚Ť─âm s─â respect─âm procesul acesta ╚Öi ├«n╚Ťelegem importan╚Ťa elimin─ârii de╚Öeurilor. Doar este o activitate zilnic─â evident─â, important─â ╚Öi necesar─â.
├Än via╚Ť─â facem alegeri. Alegem s─â ne perfec╚Ťion─âm. Citim ca s─â inv─â╚Ť─âm, mergem la sal─â ca s─â fim ├«n form─â fizic─â, sau m├ónc─âm s─ân─âtos ca s─â sl─âbim. Dar acord─âm pu╚Ťin─â aten╚Ťie sau efort pentru caca ╚Öi cum s─â ├«l facem mai s─ân─âtos. Trebuie s─â fii atent ce bagi, ca s─â ob╚Ťii rezultatul dorit la ie╚Öire.

Cum se produce caca, de la mas─â la toalet─â.
Tranzitul intestinal este o c─âl─âtorie, nu o destina╚Ťie, deci hai s─â vedem cum merge drumul, de la farfuria cu m├óncare la tronul de por╚Ťelan.
digestive-systemGura. Totul ├«ncepe cu mastica╚Ťia, c├ónd din╚Ťii ron╚Ť─âie ╚Öi macin─â mecanic m├óncarea. Mastica╚Ťia f─âr├ómi╚Ťeaz─â alimentele ╚Öi le m─âre╚Öte suprafa╚Ťa de contact, pentru a ├«mbun─ât─â╚Ťi ac╚Ťiunea proceselor digestive de-a lungul tractului┬ádigestiv. Pe parcurs se adaug─â enzime, care ajut─â procesul de descompunere.
De fapt digestia ├«ncepe ├«n gur─â. Enzimele din saliva prezent─â ├«n gur─â, cum ar fi amilaza, ├«ncep s─â descompun─â carbohidra╚Ťii ├«n zaharuri simple. Alimentele mestecate ╚Öi ├«nghi╚Ťite ÔÇô bolul alimentar ÔÇô trec din gur─â ├«n stomac prin esofag.
Stomac. C├ónd bolul alimentar intr─â ├«n cavitatea gastric─â (adic─â stomac), acizii gastrici ╚Öi enzimele se reped s─â-l descompun─â ├«n p─âr╚Ťi u╚Öor de folosit ╚Öi de absorbit. Mi╚Öc─ârile stomacului amestec─â ╚Öi ├«mpr─â╚Ötie cocteilul violent de acizi gastrici ╚Öi enzime peste alimentele ingerate. Stomacul incepe absorb╚Ťia moleculelor simple, ca aminoacizi, ap─â, etanol (b─âutur─â) ╚Öi cafein─â. Mediul acid ╚Öi structura acestor molecule permite ca acestea s─â treac─â rapid ├«n fluxul sanguin.
Intestinul sub╚Ťire. Hrana par╚Ťial digerat─â, numit─â acum chim, iese din stomac ╚Öi ├«╚Öi ├«ncepe aventura prin intestinul sub╚Ťire. Aceast─â parte a c─âl─âtoriei este de fapt cea mai lung─â. (intestinul sub╚Ťire, chiar dac─â e cel mai lung ÔÇô 4 la 6 metri ÔÇô se nume╚Öte a╚Öa din cauza diametrului)
Excursia de la stomac la ie╚Öire ├«ncepe cu ad─âugarea de enzime digestive la ├«nceput, iar extrac╚Ťa de nutrien╚Ťi scade din ce ├«n ce mai tare, pe m─âsur─â de materialul avanseaz─â. Produsele ficatului ╚Öi pancreasului se adaug─â mediului digestiv c├ónd chimul trece din stomac ├«n duoden (prima sec╚Ťiune din cele trei ale intestinului sub╚Ťire). Compozi╚Ťia materialului ├«ncepe s─â semene tot mai mult cu a scaunului final ╚Öi tot mai pu╚Ťin cu ce ai m├óncat. Avansarea e produs─â de o func╚Ťie numit─â peristaltis, o conctrac╚Ťie ├«n valuri a ma╚Ťelor. Ca ╚Öi cum un ╚Öarpe ar ├«nghi╚Ťi un ╚Öobolan ├«ntreg.
Cea mai mare parte a nutrien╚Ťilor e absorbit─â ├«n intestinul sub╚Ťire. C─âptu╚Öeala sa e preg─âtit─â s─â transfere moleculele si ionii din maruntaie ├«n circuitul sanguin. Odat─â ajunse ├«n s├ónge, acestea sunt transportate c─âtre ogane pentru folosire imediat─â sau sunt puse la p─âstrare. Creierul ╚Öi mu╚Öchii ador─â glucoza (zah─ârul) ╚Öi dac─â nu e folosit─â toat─â odat─â, ce r─âm├óne este stocat sub form─â de glicogen (zah─âr gata de folosit in ficat ╚Öi mu╚Öchi) ╚Öi gr─âsime (rezerv─â pe termen lung) pentru vremuri de criz─â (foamete, apocalips─â, lips─â nevast─â de acas─â). Dar odat─â ce glucoza a fost transformat─â ├«n rezerve de gr─âsime, nu mai poate fi re-transformat─â la loc si e mai greu de folosit.
Colon. Intestinul gros, zis colon, marcheaz─â ultima parte a c─âl─âtoriei ╚Öi scopul lui e s─â absoarb─â c├ót mai mult─â ap─â ╚Öi sare. Aproape 1-2 litri de ap─â pe zi sunt re-absorbi╚Ťi ├«n colon. Aici este re╚Öedin╚Ťa a sute de specii de bacterii, care fermenteaz─â materialul nedigerat ├«n zaharuri folositoare, acizi gra╚Öi ╚Öi vitamine. Cu c├ót materialul st─â mai mult aici, cu at├ót se usuc─â mai tare, devenind scaunul tare ╚Öi uscat pe care ├«l cunoa╚Ötem. Dar eficien╚Ťa deshidrat─ârii este o sabie cu dou─â t─âi╚Öuri. Este util─â pentru a ajuta hidratarea corpului, dar ingreuneaz─â trecerea r─âh─â╚Ťelului uscat. Dac─â o ia razna, se ajunge la starea cunoscut─â sub numele de constipa╚Ťie.
Invers, c├ónd capacitatea de absorb╚Ťie a colonului sau a ma╚Ťului sub╚Ťire e afectat─â, rezultatul este diareea. Aceasta apare c├ónd de╚Öeurile nu cedeaz─â apa (intoleran╚Ť─â la lactoz─â sau laxative) sau c├ónd func╚Ťionalitatea ├«nveli╚Öului interior al intestinelor este afectat─â (alimente stricate sau infec╚Ťii).
Rectul ╚Öi Anusul. Acestea sunt paznicul colonului, ultima redut─â inaintea defeca╚Ťiei (evacuare a materiilor fecale din intestine). Pe m─âsur─â ce rectul de umple, nervii locali sesizeaz─â presiunea ╚Öi declan╚Öeaz─â nevoia de a defeca. Dac─â nu este golit acum, con╚Ťinutul s─âu se re├«ntoarce ├«n colon ╚Öi este iar─â╚Öi supus procesului de deshidratare, ceea ce ne duce mai aproape de amenin╚Ťarea constipa╚Ťiei.
Rectul are form─â de S, cu un sfincter la intrare ╚Öi unul la ie╚Öire, care protejeaz─â impotriva trecerii nedorite de material. Doar c├ónd se sincronizeaz─â relaxarea sfincterelor ╚Öi ├«ndreptarea rectului, poate ╚Öi scaunul s─â ias─â. Acest mecanism de siguran╚Ť─â poate fi anulat de pierdere excesiv─â de lichid. Sau, ├«n universul South Park, atunci c├ónd mori.
Fecalele sunt produsul final al proceselor gastrointestinale explicate mai sus. Acest caca e alc─âtuit ├«n principal din chestii m├óncate ╚Öi b─âute, care nu pot fi folosite de c─âtre corp ÔÇô ap─â ╚Öi r─âm─â╚Öi╚Ťe de mucus, proteine, gr─âsimi ╚Öi material nedigerabil.
Ei și în final în toaletă, groapă în pământ, dar preferabil de ajuns în canalizare.
heroes

Tranzitul intestinal ideal zilnic.
Dac─â totul merge bine ├«n c─âl─âtoria hranei de la intrare la ie╚Öire, ai un tranzit intestinal bun. Un tranzit de calitate nu depinde doar de consisten╚Ťa fecalelor ci ╚Öi de regularitate ╚Öi u╚Öurin╚Ť─â.
Fecalele umane difer─â ├«n consisten╚Ť─â, ├«ntr-un spectru larg, de la tare, uscat, ca ni╚Öte pelete, la past─â semi-solid─â, p├ón─â la aproape total lichid. Idealul e la mijloc. La fel pentru culoare: prea deschis sau negru/maro ├«nchis sunt de obicei semnele unei afec╚Ťiuni.
Tranzitul intestinal apare de obicei o dată pe zi, deși diferă de la persoană la persoană și ar trebui să decurgă ușor, cu eliminare completă și la momente prielnice.

Bagi calitate, sco╚Ťi calitate.
Acum c─â ai ├«n╚Ťeles cum merge treaba ╚Öi cum ar trebui s─â arate ie╚Öirea, po╚Ťi s─â influen╚Ťezi inten╚Ťionat procesul ├«n direc╚Ťia pozitiv─â, acord├ónd aten╚Ťie la ceea ce oferi la intrare.
Apa. Exact ca noi, scaunul e 75% ap─â. C├ónd aportul de ap─â se mic╚Öoreaz─â, la fel se ├«nt├ómpl─â ╚Öi cu eliminarea. Consumul zilnic al unei cantit─â╚Ťi adecvate de ap─â aduce numeroase beneficii, iar tranzitul intestinal este unul dintre ele. Unele studii recomand─â un consum zilnic de ap─â de 3,5L pentru b─ârba╚Ťi. Trebuie ├«n╚Ťeles c─â o bun─â parte a aportului zilnic de ap─â nu este b─âut, ci extras din alimente. O diet─â bogat─â in fructe ╚Öi legume aduce ├«n mod natural mult─â ap─â.
Treaba e simpl─â. Bea c├ónd ╚Ťi-e sete, la toate mesele sau dup─â o eliminare semnificativ─â de ap─â, cum ar fi un antrenament intens. Evit─â excesul de alcool, cafein─â, zah─âr, fiindc─â duce la pierderea apei din organism prin diverse mecanisme.
Exerci╚Ťiu fizic. Activitatea fizic─â influen╚Ťeaz─â puternic metabolismul. Metabolismul este suma tuturor proceselor chimice din organism, cu scopul de a crea si folosi energie. Ideal, acesta lucreaz─â eficient dac─â nu sunt excese nici la intrarea nici la ie╚Öirea din ecua╚Ťie. De aceea exerci╚Ťiile zilnice permit corpului s─â regleze mai bine foamea, rezervele de energie, resursele, ceea ce are un impact puternic asupra producerii ╚Öi elimin─ârii de╚Öeurilor.
Mecanismul prin care mi╚Öcarea afecteaz─â digestia nu este in╚Ťeles pe deplin. Exist─â multe teorii, dar probabil c─â e o combina╚Ťie de factori. ├Ämbun─ât─â╚Ťirea controlului neuro-endocrin (informa╚Ťii nervoase ╚Öi hormonale) ╚Öi agita╚Ťia mecanic─â par a fi cei mai importan╚Ťi. Exerci╚Ťiile zilnice le influen╚Ťeaz─â pe am├óndou─â, permi╚Ť├óndu-le s─â func╚Ťioneze la maxim. ├Än principiu alearg─â ╚Öi sari ca s─â mi╚Öti bolul alimentar si relaxeaz─â-te ca s─â ╚Ötie corpul c─â acum e ├«n regul─â sa-i dea drumul.
Fibre. Cred c─â se consum─â jum─âtate din cantitatea recomandat─â de fibre. Dieta de fibre se poate ├«mp─âr╚Ťi ├«n dou─â grupe: solubile ╚Öi insolubile. Am├óndou─â sunt importante. Cele solubile se combin─â cu apa ╚Öi formeaz─â un gel care incetine╚Öte absorb╚Ťia ╚Öi digestia (├«ntr-un sens bun), iar cele insolubile favorizeaz─â trecerea prin stomac ╚Öi intestinul sub╚Ťire.
Benefiicle fibrelor sunt multe ╚Öi importante. Dac─â ai c─âutat sfintele moa╚Öte pentru a-╚Ťi imbun─ât─â╚Ťi dieta, nu mai c─âuta. E vorba de fibre. Se g─âsesc doar ├«n alimentele naturale, cu valoare nutri╚Ťional─â. Dau hranei volum pentru a m─âri sa╚Ťietatea (senza╚Ťia de s─âtul) dar scad consumul de calorii. Fibrele men╚Ťin carbohidra╚Ťii de-a lungul tranzitului prin stomac ╚Öi intestine, limit├ónd absorb╚Ťia glucozei, astfel evit├ónd salturile concentra╚Ťiei de zah─âr ├«n s├ónge. De fapt masa de fibre ascunde zaharurile de pere╚Ťii absorban╚Ťi ai ma╚Ťelor.
Fibrele limiteaz─â absorb╚Ťia ╚Öi re-absorb╚Ťia lipidelor cu densitate mic─â, ├«mbun─ât─â╚Ťind porfilul lipidic al individului (colesterol). Fibrele m─âresc volumul scaunului ╚Öi gr─âbesc tranzitul intestinal, ajut├ónd la reglarea ╚Öi u╚Öurin╚Ťa defec─ârii. Un scaun mai voluminos u╚Öureaz─â ╚Öi mi╚Öcarea peristaltic─â, care are ce s─â apuce ╚Öi s─â imping─â mai departe. Cum am mai zis, scaunul e compus din 75% ap─â ╚Öi fibrele p─âstreaz─â aceast─â ap─â. Un scaun voluminos ╚Öi fibros este astfel moale ╚Öi ductil ╚Öi trece mai u╚Öor prin ma╚Ťele r─âsucite, spre deosebire de unul tare ╚Öi uscat.
Fibrele pot proveni din plante sau din suplimente. Am├óndou─â sursele sunt bune, dar plantele au ╚Öi avantaje nutri╚Ťionale. Legume verzi, cereale integrale, fasole, nuci, au cea mai mare concentra╚Ťie de fibre.
Bacterii. Pare cel mai logic s─â consum─âm alimente care con╚Ťin ├«n mod natural bacterii, pentru a beneficia de avantajul probioticelor. Inger├ónd aceste alimente, introducem bacterii specializate exact ├«n descompunerea lor. De exemplu iaurtul con╚Ťine bacterii, fiindc─â f─âr─â bacterii ar fi doar lapte. Lactobacillus (bacteria care se g─âse╚Öte ├«n iaurt) ╚Öi altele transform─â zah─ârul din lapte (lactoza) ├«n acid lactic, cre├ónd gustul ╚Öi textura specific─â. Varza acr─â, mur─âturile, toate m├ónc─ârurile fermentate exist─â fiindc─â bacteriile au ├«nceput deja procesul digestiv pentru noi. Ca ╚Öi cum ai ├«mp─âr╚Ťi masa cu miliarde de prieteni microscopici.
meal

Deci asta e! c├ónd natura o cere, ac╚Ťioneaz─â. Bea o gr─âmad─â din banala ap─â plat─â, bucur─â-te de ╚Öedin╚Ťa de diminea╚Ť─â, ╚Öi vezi c─â via╚Ťa e bun─â c├ónd ai un tranzit bun.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *