Caca…hehe.
Deci e clar. Toți facem caca.
Dintr-un motiv ciudat, tranzitul intestinal devine un subiect taboo pe la mijlocul vieții, ca să revină pe afiș pe la bătrânețe. Vorbim despre asta în eufemisme: ședința de dimineață, dau un telefon… Și asta fiindcă suntem jenați de ceva care toată lumea face zilnic.
Inevitabil, cu înțelepciune, învățăm să respectăm procesul acesta și înțelegem importanța eliminării deșeurilor. Doar este o activitate zilnică evidentă, importantă și necesară.
În viață facem alegeri. Alegem să ne perfecționăm. Citim ca să invățăm, mergem la sală ca să fim în formă fizică, sau mâncăm sănătos ca să slăbim. Dar acordăm puțină atenție sau efort pentru caca și cum să îl facem mai sănătos. Trebuie să fii atent ce bagi, ca să obții rezultatul dorit la ieșire.
Cum se produce caca, de la masă la toaletă.
Tranzitul intestinal este o călătorie, nu o destinație, deci hai să vedem cum merge drumul, de la farfuria cu mâncare la tronul de porțelan.
Gura. Totul începe cu masticația, când dinții ronțăie și macină mecanic mâncarea. Masticația fărâmițează alimentele și le mărește suprafața de contact, pentru a îmbunătăți acțiunea proceselor digestive de-a lungul tractului digestiv. Pe parcurs se adaugă enzime, care ajută procesul de descompunere.
De fapt digestia începe în gură. Enzimele din saliva prezentă în gură, cum ar fi amilaza, încep să descompună carbohidrații în zaharuri simple. Alimentele mestecate și înghițite – bolul alimentar – trec din gură în stomac prin esofag.
Stomac. Când bolul alimentar intră în cavitatea gastrică (adică stomac), acizii gastrici și enzimele se reped să-l descompună în părți ușor de folosit și de absorbit. Mișcările stomacului amestecă și împrăștie cocteilul violent de acizi gastrici și enzime peste alimentele ingerate. Stomacul incepe absorbția moleculelor simple, ca aminoacizi, apă, etanol (băutură) și cafeină. Mediul acid și structura acestor molecule permite ca acestea să treacă rapid în fluxul sanguin.
Intestinul subțire. Hrana parțial digerată, numită acum chim, iese din stomac și își începe aventura prin intestinul subțire. Această parte a călătoriei este de fapt cea mai lungă. (intestinul subțire, chiar dacă e cel mai lung – 4 la 6 metri – se numește așa din cauza diametrului)
Excursia de la stomac la ieșire începe cu adăugarea de enzime digestive la început, iar extracța de nutrienți scade din ce în ce mai tare, pe măsură de materialul avansează. Produsele ficatului și pancreasului se adaugă mediului digestiv când chimul trece din stomac în duoden (prima secțiune din cele trei ale intestinului subțire). Compoziția materialului începe să semene tot mai mult cu a scaunului final și tot mai puțin cu ce ai mâncat. Avansarea e produsă de o funcție numită peristaltis, o conctracție în valuri a mațelor. Ca și cum un șarpe ar înghiți un șobolan întreg.
Cea mai mare parte a nutrienților e absorbită în intestinul subțire. Căptușeala sa e pregătită să transfere moleculele si ionii din maruntaie în circuitul sanguin. Odată ajunse în sânge, acestea sunt transportate către ogane pentru folosire imediată sau sunt puse la păstrare. Creierul și mușchii adoră glucoza (zahărul) și dacă nu e folosită toată odată, ce rămâne este stocat sub formă de glicogen (zahăr gata de folosit in ficat și mușchi) și grăsime (rezervă pe termen lung) pentru vremuri de criză (foamete, apocalipsă, lipsă nevastă de acasă). Dar odată ce glucoza a fost transformată în rezerve de grăsime, nu mai poate fi re-transformată la loc si e mai greu de folosit.
Colon. Intestinul gros, zis colon, marchează ultima parte a călătoriei și scopul lui e să absoarbă cât mai multă apă și sare. Aproape 1-2 litri de apă pe zi sunt re-absorbiți în colon. Aici este reședința a sute de specii de bacterii, care fermentează materialul nedigerat în zaharuri folositoare, acizi grași și vitamine. Cu cât materialul stă mai mult aici, cu atât se usucă mai tare, devenind scaunul tare și uscat pe care îl cunoaștem. Dar eficiența deshidratării este o sabie cu două tăișuri. Este utilă pentru a ajuta hidratarea corpului, dar ingreunează trecerea răhățelului uscat. Dacă o ia razna, se ajunge la starea cunoscută sub numele de constipație.
Invers, când capacitatea de absorbție a colonului sau a mațului subțire e afectată, rezultatul este diareea. Aceasta apare când deșeurile nu cedează apa (intoleranță la lactoză sau laxative) sau când funcționalitatea învelișului interior al intestinelor este afectată (alimente stricate sau infecții).
Rectul și Anusul. Acestea sunt paznicul colonului, ultima redută inaintea defecației (evacuare a materiilor fecale din intestine). Pe măsură ce rectul de umple, nervii locali sesizează presiunea și declanșează nevoia de a defeca. Dacă nu este golit acum, conținutul său se reîntoarce în colon și este iarăși supus procesului de deshidratare, ceea ce ne duce mai aproape de amenințarea constipației.
Rectul are formă de S, cu un sfincter la intrare și unul la ieșire, care protejează impotriva trecerii nedorite de material. Doar când se sincronizează relaxarea sfincterelor și îndreptarea rectului, poate și scaunul să iasă. Acest mecanism de siguranță poate fi anulat de pierdere excesivă de lichid. Sau, în universul South Park, atunci când mori.
Fecalele sunt produsul final al proceselor gastrointestinale explicate mai sus. Acest caca e alcătuit în principal din chestii mâncate și băute, care nu pot fi folosite de către corp – apă și rămășițe de mucus, proteine, grăsimi și material nedigerabil.
Ei și în final în toaletă, groapă în pământ, dar preferabil de ajuns în canalizare.
Tranzitul intestinal ideal zilnic.
Dacă totul merge bine în călătoria hranei de la intrare la ieșire, ai un tranzit intestinal bun. Un tranzit de calitate nu depinde doar de consistența fecalelor ci și de regularitate și ușurință.
Fecalele umane diferă în consistență, într-un spectru larg, de la tare, uscat, ca niște pelete, la pastă semi-solidă, până la aproape total lichid. Idealul e la mijloc. La fel pentru culoare: prea deschis sau negru/maro închis sunt de obicei semnele unei afecțiuni.
Tranzitul intestinal apare de obicei o dată pe zi, deși diferă de la persoană la persoană și ar trebui să decurgă ușor, cu eliminare completă și la momente prielnice.
Bagi calitate, scoți calitate.
Acum că ai înțeles cum merge treaba și cum ar trebui să arate ieșirea, poți să influențezi intenționat procesul în direcția pozitivă, acordând atenție la ceea ce oferi la intrare.
Apa. Exact ca noi, scaunul e 75% apă. Când aportul de apă se micșorează, la fel se întâmplă și cu eliminarea. Consumul zilnic al unei cantități adecvate de apă aduce numeroase beneficii, iar tranzitul intestinal este unul dintre ele. Unele studii recomandă un consum zilnic de apă de 3,5L pentru bărbați. Trebuie înțeles că o bună parte a aportului zilnic de apă nu este băut, ci extras din alimente. O dietă bogată in fructe și legume aduce în mod natural multă apă.
Treaba e simplă. Bea când ți-e sete, la toate mesele sau după o eliminare semnificativă de apă, cum ar fi un antrenament intens. Evită excesul de alcool, cafeină, zahăr, fiindcă duce la pierderea apei din organism prin diverse mecanisme.
Exercițiu fizic. Activitatea fizică influențează puternic metabolismul. Metabolismul este suma tuturor proceselor chimice din organism, cu scopul de a crea si folosi energie. Ideal, acesta lucrează eficient dacă nu sunt excese nici la intrarea nici la ieșirea din ecuație. De aceea exercițiile zilnice permit corpului să regleze mai bine foamea, rezervele de energie, resursele, ceea ce are un impact puternic asupra producerii și eliminării deșeurilor.
Mecanismul prin care mișcarea afectează digestia nu este ințeles pe deplin. Există multe teorii, dar probabil că e o combinație de factori. Îmbunătățirea controlului neuro-endocrin (informații nervoase și hormonale) și agitația mecanică par a fi cei mai importanți. Exercițiile zilnice le influențează pe amândouă, permițându-le să funcționeze la maxim. În principiu aleargă și sari ca să miști bolul alimentar si relaxează-te ca să știe corpul că acum e în regulă sa-i dea drumul.
Fibre. Cred că se consumă jumătate din cantitatea recomandată de fibre. Dieta de fibre se poate împărți în două grupe: solubile și insolubile. Amândouă sunt importante. Cele solubile se combină cu apa și formează un gel care incetinește absorbția și digestia (într-un sens bun), iar cele insolubile favorizează trecerea prin stomac și intestinul subțire.
Benefiicle fibrelor sunt multe și importante. Dacă ai căutat sfintele moaște pentru a-ți imbunătăți dieta, nu mai căuta. E vorba de fibre. Se găsesc doar în alimentele naturale, cu valoare nutrițională. Dau hranei volum pentru a mări sațietatea (senzația de sătul) dar scad consumul de calorii. Fibrele mențin carbohidrații de-a lungul tranzitului prin stomac și intestine, limitând absorbția glucozei, astfel evitând salturile concentrației de zahăr în sânge. De fapt masa de fibre ascunde zaharurile de pereții absorbanți ai mațelor.
Fibrele limitează absorbția și re-absorbția lipidelor cu densitate mică, îmbunătățind porfilul lipidic al individului (colesterol). Fibrele măresc volumul scaunului și grăbesc tranzitul intestinal, ajutând la reglarea și ușurința defecării. Un scaun mai voluminos ușurează și mișcarea peristaltică, care are ce să apuce și să impingă mai departe. Cum am mai zis, scaunul e compus din 75% apă și fibrele păstrează această apă. Un scaun voluminos și fibros este astfel moale și ductil și trece mai ușor prin mațele răsucite, spre deosebire de unul tare și uscat.
Fibrele pot proveni din plante sau din suplimente. Amândouă sursele sunt bune, dar plantele au și avantaje nutriționale. Legume verzi, cereale integrale, fasole, nuci, au cea mai mare concentrație de fibre.
Bacterii. Pare cel mai logic să consumăm alimente care conțin în mod natural bacterii, pentru a beneficia de avantajul probioticelor. Ingerând aceste alimente, introducem bacterii specializate exact în descompunerea lor. De exemplu iaurtul conține bacterii, fiindcă fără bacterii ar fi doar lapte. Lactobacillus (bacteria care se găsește în iaurt) și altele transformă zahărul din lapte (lactoza) în acid lactic, creând gustul și textura specifică. Varza acră, murăturile, toate mâncărurile fermentate există fiindcă bacteriile au început deja procesul digestiv pentru noi. Ca și cum ai împărți masa cu miliarde de prieteni microscopici.
Deci asta e! când natura o cere, acționează. Bea o grămadă din banala apă plată, bucură-te de ședința de dimineață, și vezi că viața e bună când ai un tranzit bun.