Reviving Blue Collar Work: 4 Myths About the Skilled Trades

For better or for worse, what we do for a living often defines us. It’s one of the first questions we ask people when we meet them for the first time. It’s where we will end up spending 90,000 hours of our life, over the course of 40-some years. Unfortunately, most people count themselves as unhappy with their work.

For modern high school students, the default path is graduating from high school, going on to a four-year college, and then finding work in an office. But college simply isn’t for everyone. And neither is a lifetime of sitting at a desk. Luckily, there’s a world of satisfying, good paying jobs beyond the cubicle wall (or the open space office 🙂 ).

Let’s explore the myths that have made the path of blue collar work something most young men don’t even contemplate taking.

The 4 Myths of Skilled Labor

Welders, plumbers, electricians, machinists — they’re in higher demand now, and have greater benefits, than they ever have. While the world endures record unemployment for young people, there are literally thousands upon thousands of trades jobs available (very good jobs, mind you) that go untaken because there aren’t skilled laborers to take them. This means there are good jobs available, but no talent to fill them.

This wasn’t always the case, though. A century ago, the workforce looked much different. In 1900, 38% of all workers were farmers, with another 31% in other trades such as mining, manufacturing, construction, etc. Only about 30% of the workforce labored in service industries (defined as providing intangible goods). Fast forward 100 years, and you see almost the exact reverse, over 75% of the labor pool working in the service industry (most often in an office), and farming seeing a precipitous decline to a mere 3%, and other trades down to 19%.

While the number of laborers in the skilled trades has sharply declined, there’s still a great need for this type of work. There is good work and good money to be had in the trades, so why aren’t more young people picking up their hard hats? The answer… Stereotypes.
There are a number of myths that folks hold about skilled trades careers.

Myth #1: Blue-collar work is “beneath” white-collar work.

Since ancient times, manual labor has been looked upon as a job for slaves; for the lesser. It was hard, and as our human tendency is to seek comfort where we can, it was a mark of status to be above it. During the industrialization period at the turn of the 20th century, manual labor lost some of its stigma. It was where the economy was going, it was where most of the jobs were. As learning a trade was a definite step up, skilled craftsmen gained a greater measure of respect. Decades later, the 4-year education trend gained steam, teachers and parents began to play more of an advisory role towards students, helping them decide where to go, which colleges they could get into. Learning a trade became thought of as the career track for those who couldn’t hack it in college, and no young man wanted to think of himself as second-rate.

The increasing number of college graduates coincided with an economy that was shifting from manufacturing and agriculture to a more intellectual and service-oriented market. Thus, it began to be cultural dogma that if a young person wanted a good, respectable, well-paying job, the only option was to go to college. Trades, on the other hand, often require less schooling (by about half, in most cases, but sometimes as little as a third or quarter as much), and so this career path became associated with lesser prospects for success. But what defines ‘better’ anyway, in terms of a career? In the past, the difference between wages and quality of life was great enough that being a businessman really was a better job. But today, trades jobs have in many cases become equal or better paying and more stable than most office jobs. Those gaps are simply no longer present based on how we define good jobs — largely in terms of pay, stability, autonomy, benefits, work-life balance, etc.
Further, learning a trade need not mean that you’re not cut out for college, or that your mind is second-rate. You can be quite smart and still choose to make your living with your hands. So too, it simply isn’t the case that your day-to-day work in the trades won’t engage your mind:

Myth #2: Blue-collar work isn’t creative or intellectually stimulating.

Another barrier to the trades is that there is a false notion that the work is mindless and tedious. Young people today want to be intellectually stimulated by what they do. Surely it can only happen in a modern, minimalist office with a Mac and iPhone at hand, a big whiteboard on the wall, and fancy coffee at the ready, right? How on earth could creativity happen in a blue uniform with an auger in hand, getting to intimately know the inside a toilet?

The reality is that any job in the world includes mindless and tedious tasks. That’s just how it goes. In fact, a lot of office jobs are more tedious than you’d expect. 90% of office workers waste time during the day on non-work-related activities — largely, surfing the web. Makes sense, though, doesn’t it? Why is this? The vast majority state that they’re either unchallenged, unsatisfied with their work, or are plain bored. Does that sound like an invigorating, stimulating workplace?

It could pretty easily be argued that the trades offer more intellectual stimulation than the majority of office or even entrepreneurial jobs out there. Think about the residential plumber or electrician. He’s out and about all day, seeing new places, meeting new people, and grappling with new problems. There could be any number of issues as to why a toilet isn’t unclogging or why a particular outlet isn’t working. The tradesman will start off testing the standard issues and fixes, and if that doesn’t work he’ll utilize increasingly complex troubleshooting procedures to determine the root cause of a problem. He’s executing problem solving skills and quick thinking. The skilled trades simply offer a different type of creative outlet than a job with a startup in a trendy office.

Myth #3: You have to follow your passion, and welding isn’t your passion.

“Follow your dreams!” is a phrase that our culture is in love with these days. The idea is that in high school or college you’ll realize what you love to do, and then get an education that follows so that you can have your “dream job.” When options are seemingly limitless, we have a really hard time choosing. We end up thinking that our lives are ruined if we don’t find that one thing we really love doing.

Thankfully, and although this is extremely hard to realize sometimes, your life isn’t limitless. The reality is that most people, especially in their late teens and early twenties, have no idea what they actually want to do. But because of the stereotypes that surround blue collar work, they go to business or law school by default, because having an office job is better than being an elevator technician. How could anyone possibly be passionate about fixing elevators?
In fact, passion follows hard work and being good at what you do, rather than precedes it. What this means practically is that if you grease your elbows and master the trade of being a plumber, you’ll actually come to enjoy your work. In fact, turning a hobby you’re passionate about into a job is often a surefire way to kill that pleasure good and dead.

Myth #4: Dirty, hard work is undesirable work.

The truth is that the world belongs to those who hustle. Ambition without hard work won’t get you anywhere. Even this generation’s career heroes — the late Steve Jobs, Zuck, Elon Musk — worked insanely hard at their jobs. You only see glitz, but they’ve burned more than their fair share of midnight oil.
Yeah, you think, but working hard with your brain sounds better than working hard with your brawn. It’s true that there are different kinds of hard work, but they’re both hard in their own way. Swinging a hammer every day is never going to be as hard as filing reports from 9-5, if you’re hating every single minute of it.

Beyond hard work, many trades are also simply dirty and grimy. Our culture is obsessed with being clean. Antibacterial soaps and boiling stuff rule the day. We want things to be neat and tidy and minimalist, just like that clean and beautiful Apple laptop sitting on your clean desk.
The reality is that a lot of tradesmen end the day with dirty hands. In a sterile society, dirty jobs become undesirable. Perhaps that’s why their pay is increasing and job demand in the trades is higher than ever before. Our culture is heading to a point where an hour of plumbing is going to cost more than an hour with the psychologist.

You may even discover that it feels good to be using your body and hands every day, that it’s satisfying to be in touch with the elements, and that it feels good taking a well-earned shower when you actually have dirt to clean off. Nothing great or good can be accomplished without labor and toil.
The days when manual labor was looked upon as a disgrace and the time when it was considered as the occupation of the poor, lesser man have passed away. Manual labor squeezes the sweat out of the muscles and roughens the hands, but roughness of the hands and scorchings of the sun on the face are the truest badge that a man can wear to show that he belongs to the great society of the workers and not of drones.


La bine sau la rău, unde muncim, adesea ne definește. Este una dintre primele întrebări pe care le punem oamenilor atunci când îi întâlnim prima oară. Acolo vom ajunge să petrecem 90.000 de ore din viața noastră, aproximativ 40 de ani. Din păcate, majoritatea oamenilor se consideră nemulțumită de locul de muncă.

Pentru elevii moderni de liceu, direcția implicită este terminarea liceului, intrarea la o facultate, apoi găsirea unui loc de muncă într-un birou. Dar facultatea pur și simplu nu este pentru toată lumea. Și nici o viață de stat la un birou. Din fericire, există o multitudine de locuri de muncă satisfăcătoare și bine plătite, în afară de pereții biroului (sau de open space ).

Să explorăm miturile care au făcut din calea salopetei, ceva pe care majoritatea tinerilor nici nu se gândește să urmeze.

Cele 4 mituri ale muncii calificate

Sudori, instalatori, electricieni, mașiniști – sunt la mare acum și au beneficii mai mari decât au avut vreodată. În timp ce lumea înregistrează șomaj record în rândul tinerilor, există literalmente mii și mii de locuri de muncă disponibile (locuri de muncă foarte bune, pe bune) care rămân neatinse, deoarece nu există muncitori calificați care să le ocupe. Aceasta înseamnă că există locuri de muncă bune disponibile, dar nu există talent care să le ocupe.

Totuși, lucrurile nu a fost mereu așa. Cu un secol în urmă, forța de muncă arăta mult diferit. În 1900, 38% din totalul lucrătorilor erau fermieri, cu încă 31% în alte meserii, cum ar fi minerit, fabricație, construcții, etc. Doar aproximativ 30% din forța de muncă lucra în servicii (definite ca furnizând bunuri intangibile). Derulăm 100 de ani înainte și vedem aproape exact inversul, peste 75% lucrează în industria serviciilor (cel mai adesea într-un birou), iar agricultura înregistrează o scădere rapidă la doar 3% și alte calificări doar 19%.

Deși numărul muncitorilor calificați a scăzut abrupt, există totuși o mare cerere pentru aceste meserii. Se lucrează și se câștigă bine în domeniu, deci de ce nu sunt mai mulți tineri care aleg casca și salopeta? Răspunsul … Stereotipuri.

Există o serie de mituri pe care oamenii le mențin despre cariera de muncitor calificat.

Mitul nr. 1: Munca în salopetă este „sub” munca la costum.

Din cele mai vechi timpuri, munca fizică a fost disprețuită ca fiind o slujbă pentru sclavi, pentru săraci. Este grea și, întrucât tendința noastră umană este să căutăm confortul peste tot, a fost o marcă de statut să fim deasupra clasei muncitoare. În timpul industrializării de la sfârșitul secolului XX, munca manuală și-a pierdut o parte din stigmat. Acolo mergea economia, acolo se afla majoritatea locurilor de muncă. Pe măsură ce învățarea unei meserii a fost o evoluție, meșterii calificați au obținut din ce în ce mai mult respect. Decenii mai târziu, tendința de a face 4 ani de facultate a luat avânt, profesorii și părinții au început să joace un rol consultativ important pentru elevi, ajutându-i să decidă unde să meargă, la ce facultați ar putea intra. Învățarea unei meserii era vazută ca o carieră pentru cei care nu puteau să intre la facultate, o soluție inferioară.

Numărul din ce în ce mai mare de absolvenți de facultate a coincis cu o economie care trecea de la producție și agricultură la o piață intelectuală și orientată către servicii. Astfel, a început să fie o dogmă culturală că, dacă un tânăr își dorea un loc de muncă bun, respectabil, plătit bine, singura opțiune era să meargă la facultate. Pe de altă parte, un muncitor calificat necesită adesea mai puțină școlarizare (cam jumate în majoritatea cazurilor, sau chiar mai puțin, o treime sau un sfert) și astfel acest drum în carieră a devenit sinonim cu perspective mai mici de succes. Dar oricum, ce definește „mai bine” în termeni de carieră? În trecut, diferența dintre salarii și calitatea vieții era suficient de mare încât, să fii om de afaceri, era într-adevăr un loc de muncă mai bun. Dar astăzi meseriile calificate au devenit, în multe cazuri, egale sau mai bine plătite și mai stabile decât majoritatea muncilor de birou. Aceste diferențe pur și simplu nu mai există, având în considerare modul în care definim locuri de muncă bune – din punct de vedere al salariilor, stabilității, autonomiei, beneficiilor, echilibrului muncă-viață personală etc.

În plus, învățarea unei meserii nu trebuie să însemne că nu ești făcut pentru facultate sau că mintea ta este de nivel doi. Poți fi destul de deștept și totuși alegi să-ți câștigi existența cu mâinile tale. Asta nu înseamnă că munca de zi cu zi nu te stimulează.

Mitul nr. 2: munca în salopetă nu este creativă sau stimulantă intelectual.

O altă barieră în calea meseriilor este că ideea falsă că munca este lipsită de minte și plictisitoare. Tinerii de astăzi vor să fie stimulați intelectual în ceea ce fac. Cu siguranță asta se poate întâmpla doar într-un birou modern, minimalist, cu un Mac și iPhone la îndemână, o tablă mare pe perete și o cafea șmecheră gata, nu? Cum ar putea să apară creativitatea într-o salopetă albastră, cu un desfundător în mână, cunoscând intim interiorul unei toalete?

De fapt orice slujbă din lume include sarcini stupide și obositoare. Așa merge peste tot. Multe locuri de muncă de birou sunt mai plictisitoare decât te-ai aștepta. 90% dintre lucrătorii de birou pierd timpul în timpul zilei în activități care nu sunt legate de muncă – în mare parte, navigând pe web. Totuși, are sens, nu? De ce oare? Marea majoritate afirmă fie că nu are provocare, că e nemulțumită de activitatea ei, fie se plictisește. Ți mai se pare un loc de muncă provocator și stimulant?

Așadar se poate afirma cu ușurință că o meserie calificată oferă mai multă stimulare intelectuală decât majoritatea muncii de birou. Gândește-te la un instalator sau electrician. Umblă toată ziua văzând locuri noi, întâlnind oameni noi și se confruntă cu probleme noi. Ar putea fi o grămadă de motive pentru care o toaletă nu se desfundă sau nu funcționează o anumită priză. Meseriașul va începe să testeze problemele și soluțiile standard, iar dacă acest lucru nu funcționează, va folosi proceduri din ce în ce mai complexe de depanare, pentru a găsi cauza unui defect. Folosește talente de rezolvare a problemelor și gândire rapidă. Meseriile calificate oferă pur și simplu un alt tip de creativitate decât un job cu un startup într-un birou la modă.

Mitul nr. 3: trebuie să-ți urmezi pasiunea, iar sudura nu este pasiunea ta.

“Urmează-ți visul!” este o frază de care cultura noastră este îndrăgostită de aceste zile. Ideea este că în liceu sau colegiu îți vei da seama ce îți place să faci și apoi vei primi o educație care să o urmeze, astfel încât să poți avea „jobul tău de vis”. Atunci când opțiunile sunt aparent nelimitate, este foarte greu să alegem. Ajungem să credem că viețile noastre sunt distruse dacă nu găsim acel lucru pe care îl iubim cu adevărat.

Din fericire, deși uneori este foarte greu de crezut, viața nu este infinită. Realitatea este că majoritatea oamenilor, mai ales la adolescență și spre 20, nu au habar despre ce vor să facă de fapt. Dar, din cauza stereotipurilor care înconjoară munca în salopetă, merg direct la școala de afaceri sau de drept, pentru că un loc de muncă la birou este mai bun decât tehnician de ascensoare. Cum ar putea cineva să fie pasionat de reparat ascensoare?

De fapt, pasiunea vine după munca grea, atunci când ești bun la ceea ce faci, mai degrabă decât dinainte. Practic asta înseamnă că, dacă te murdărești pe mâini și stăpânești meseria de instalator, până la urmă veți ajunge să te bucuri de munca ta. De fapt, transformarea unui hobby de care ești pasionat într-o meserie, este adesea o modalitate sigură de a ucide acea plăcere.

Mitul nr. 4: munca grea și murdară este o muncă nedorită.

Adevărul este că lumea aparține celor care se agită. Ambiția fără muncă grea nu te va duce nicăieri. Chiar și eroii de carieră ai acestei generații – regretatul Steve Jobs, Zuck, Elon Musk – au lucrat enorm de mult la slujbele lor. Noi vedem doar sclipiciul, dar ei au tras tare zi și noapte.

Da, zici, dar e mai bun lucrul greu cu creierul decât să lucrezi din greu cu brațul. Este adevărat că există diferite tipuri de muncă grea, dar toate sunt grele în felul lor. Să dai cu ciocanul toată ziua nu va fi niciodată atât de greu ca să depui rapoarte de la 9 la 5, dacă urăști fiecare minut.

Dincolo de munca grea, multe meserii sunt, de asemenea, pur și simplu murdare și sumbre. Cultura noastră este obsedată de curățenie. Săpunurile antibacteriene și detergenții dictează. Ne dorim ca lucrurile să fie îngrijite și ordonate și minimaliste, la fel ca un Apple frumos, așezat pe biroul tău curat.

Realitatea este că mulți meseriași încheie lucrul cu mâinile murdare. Într-o societate sterilă, locurile de muncă murdare devin nedorite. Poate tocmai de aceea salariile lor cresc, iar cererea de locuri de muncă calificate este mai mare ca niciodată. Cultura noastră se îndreaptă către un punct în care o oră lucru la instalația sanitară va costa mai mult ca o oră la psiholog.

Poți chiar să descoperi ce bine e să-ți foloști corpul și mâinile în fiecare zi, că este satisfăcător să fii în legătură cu natura și ce bine te simți făcând un duș bine-meritat, atunci când chiar ai murdărie de dat jos. Nimic mare sau bun nu se poate realiza fără muncă și trudă.

Zilele în care munca manuală a fost privită ca o dizgrație și epoca în care a fost considerată ocupația oamenilor săraci, amărâți, a apus. Munca manuală stoarce sudoare din mușchi și înăsprește mâinile, dar asprimea mâinilor și arsura soarelui pe față sunt cea mai adevărată insignă pe care un om o poate purta, pentru a arăta că aparține marii societăți a muncitorilor și nu a dronelor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *