Aparatele de măsură analogice… Aaah, ce vremuri. Să vezi acul cum se mișcă elegant, încerci să estimezi cât arată, izbește la capăt când selectezi greșit scala (ai inima cât un purice să nu se ardă), nu trebuie bușit că se decalibrează, ehee…
Acum oricine are un aparat digital, scrie clar cât măsoară, auto-protectie, citește valori aiurea care nu există, mai ales în domeniul auto, poți să-l scapi pe jos 🙄
Iată marele Ț-u rusesc, vedetă a anilor 90, când toți electroniștii post-revoluționari erau avizi după un aparat de măsură cu oarecare precizie, sensibilitate și care știa să măsoare mulți parametri.
Să nu mai menționez că arăta destul de bine, modern să zic și originea rusească era garanția robusteții.
Husa asta de vinilin nu e impresionantă, nu am reușit să prind modelul cu cutie de aluminiu.
Din păcate nu se poate folosi aparatul direct în ambalaj (pentru extra-protecție), rusul nu a lăsat spațiu pentru accesul la borne 🙁
În toată splendoarea sa, scala are oglindă pentru evitarea erorii de paralaxă, dar utilizatorul pasionat trebuie să facă niște calcule ca să afle cât măsoară de fapt, fiindcă valoarea scalei uneori e dublu, uneori e jumate din valoarea selectată din buton (plus zecimalele, desigur). Să nu uităm și că un calculator de buzunar era o grămadă de bani pe vremea aia.
În buna tradiție rusească, avem și schema electrică și tabelul cu toate piesele.
Trecând de uimirea inițială, la o analiză mai atentă începe să se vadă că industria rusească începea să se clatine, calitatea materialelor (cu care ne obișnuiseră până atunci) încă bună, nu mai e la același nivel.
La interior se vede cablaj! mă așteptam la piese lipite în aer, direct pe comutatorul de scară și pe reglete de-alea vechi. Firele matisate cu sfoară nu dezamăgesc nici de data asta, dar felul cum sunt aruncate peste tot… 😥
Pe capacul de la baterii sunt niște explicații despre extinderea valorilor de măsurat și alte bazaconii care nu interesează pe nimeni.
Dar adevărata dezamăgire izbește când te uiți la cablurile de măsură (reufori, banane, cum vrei să le zici). E adevărat că rușii nu au excelat la capitolul plastice, silicoane, cauciucuri, ei erau cu metal, lemn și piele. Dar aici chiar au dat cu mucii în fasole…
Încă se mai fabrică aparate de măsură analogice, puține și scumpe, vezi aici, dar de mare ajutor când măsori tensiuni pe la mașină (aparatul digital arată numai bull-shit), valori care variază ușor în timp (încărcare/descărcare condensator), cunoscătorii știu ce spun.
Salut !
Am in posesie un T 4353 identic cu cel prezentat de Dvs.
Este nou nout! Adica nefolosit din 1989!!! Nu inteleg cum
se utilizeaza! Nu am reusit nici tensiunea alternativa de 220v
sa o vizualizez pe instrument! Setat pe alternativ si pe scala de
600v (12ov=) indica 200V ??!!
Ce algorit se aplica ? Nu am instructiuni de folosire si nici schema
electrica nu am avut-o. Schema am recuperat-o de la Dvs.
Are 3 taste : prima din stanga pentru alternativ
cea din mijoc pentru rezistente
a treia pentru continuu =
Banuiesc asta dupa desenele de pe bord?!!!
Am desfacut capacul si am cercetat cu atentie pieselele.Nu sunt
afumate ! Lipiturile au sigiliile neatinse,deci teoretic ar trebui
sa functioneze!!! Daca stii cum !!!
Vin cu rugamintea de am ma ajuta cu instructiuni de folosire,daca nu te dranjez prea tare. Cu multumiri
Vlad
De departe,cel mai bun aparat de masura este UNIGOR.Prin sistemele sale de protectie este practic indestructibil.Posed un UNIGOR A 43 care masoara tensiuni,curenti,rezistente,capacitati.Are 100Kohm/V si functioneaza cu o baterie de 1,5V tip C. Este o adevarata bijuterie,in cutie de piele si cu cabluiri din silicon.