Sandwich maker

… o scurtă divagație…
– Eu aș vrea să folosesc cât mai mult limba română pe acest site și să evit englezismele acolo unde se poate, dar, pe bune, oricât m-aș strădui, nu găsesc un echivalent serios la Sandwich maker. Făcătorul de senvișuri? 😀 … s-o lăsăm așa deocamdată.

După ce m-am săturat de cât teflon am mâncat în sandvișurile făcute la Sandwich maker-ul meu Philips, am decis să iau unul nou și mai bun. O decizie banală, în fond e o prostie de electrocasnic, dar când scopul suprem este calitatea, o să vezi că nu e așa de ușor. După o căutare atentă pe net și în magazinele de specialitate, se pare că pe acest segment (și pe multe altele) în România se importă numai gunoaie. Aceleași capace dezlânate, aceleași plăci de aluminiu stropite cu un strănut de teflon…

La muncă am tot un Philips,  mai vechi, cu plăcile acoperite cu un strat anti-aderent gri deschis. A luat săracu o grămadă de abuzuri la viața lui și arată impecabil. Din ăla vreau și eu. La un search am constatat cu dezamăgire că nu se mai fabrică 😥 . Politică de fabrică. Dacă nu se strică, noi din ce să mai trăim.

Ca s-o scurtez, am găsit asta pe net, la un preț triplu față de concurență, aproape 300 de lei la promoție pe pcarage. 

Ăsta are avantajul că plăcile se pot scoate ca să le speli.

O ușoară comparație între cel vechi și cel nou…


E adevărat că la ăsta nou plăcile sunt detașabile, dar dezavantajul e că nici contactul între rezistența de încălzire și placă nu mai e așa de ferm și se încălzește mai greu. Ei se laudă că mai repede, dar nu, în realitate mai greu.

Față de…

Niște teste de temperatură…

Cam la fel…
Din cel vechi a mai rămas doar o mână mânuță de șuruburi, cele două becuri la 220V cu măștile lor, termostatul la 170°C și siguranța termică la 216°C, întrerupătorul de pornit/oprit (oh, ăsta nou nu are întrerupător și e deranjant, ce dracu, era așa de greu să pună unul !? să stai să îl scoți mereu din priză, zău…), cablul foarte scurt de alimentare și niște izolatori.

Plus cele două rezistențe de încălzire, din care una am supus-o la un test cu scula mea.
Pare să aibă doar componentă rezistivă nu și inductivă (nu e bobinată), ceea ce e bine, cu puțin talent poate fi transformată în sarcină (dummy load) pentru un emițător de RF.
După valoarea citită, cele două rezistențe cred că erau în serie, deci duceau o putere (P=U2/R) de 687,5W. Asta bate cu eticheta , cu condiția să nu își modifice rezistența cu temperatura, ceea ce ar fi cam groaznic pentru o sarcină echivalentă 🙄 .

Acum, sper să țină mai mult teflonul, pardon, ceramicul ăsta nou,  că tot ansamblul pare robust, deși credeam că plăcile or să să fie un pic mai grele, gen industrial, dar ele sunt făcute tot din aluminiu.

Leave a Reply

Your email address will not be published.